N-ati vazut pe aici subiecte legate de politica, naste prea multe dispute, prea multa patima si prea putin bine, dupa parerea mea. Una din invataturile lui tataie catre nepotii lui numai ochi si urechi spunea asa, venind hat-haaat, tocmai de la bunicul lui: “Sa n-ai de a face cu politica niciodata, ca sigur nu scapi nemanjit.” Asa ca m-am ferit.

Insa in mod cu totul miraculos, as spune, am reusit sa privesc aseara marea confruntare a celor trei crai de la rasarit, fara sa alerg dupa Emetiral. Discutia mi-a lasat o impresie buna, cu toate ca se putea mai mult respect si mai multa clasa. As fi vrut sa vad mai mult echilibru, mai multa profunzime, mai putin libertinaj si mai putin circ din partea lui Antonescu. As fi vrut sa vad mai mult continut, mai multa libertate, mai putin PR si mai putina naivitate din partea lui Geoana. As fi vrut sa vad mai mult nerv, mai putine emotii si mai putina defensiva din partea lui Basescu. Poate ar fi iesit astfel candidatul perfect. Cum insa un 3 in 1 din ei nu se poate face va trebui sa alegem unul din ei trei. (Adica, pardon, din cei 12!)

Eu maine votez. Am votat totdeauna, o singura data am lipsit, ca nu eram in localitate si nu se putea vota pe lista speciala. Votez nu ca sa-mi anulez votul, nici ca sa fiu sigura ca nu voteaza altul in locul meu. Nu pentru ca am impresia ca eu fac diferenta. Desi poate chiar o fac. Nu pentru ca o consider o datorie civica. Desi poate chiar este. Nu pentru ca sper naiv ca va fi mai bine. Desi poate chiar sper. Ci pentru ca fac, nu-i las pe altii sa faca. Pentru ca ma exprim, nu-i las pe altii sa vorbeasca in locul meu.

Eu maine votez. Ai face bine sa faci si tu la fel.

Citeste