Da! Cu ciuda!
Stiti ce-mi trecea prin cap ieri dimineata, pe cand, abia trezita din somn, priveam nauca la stiri? Nu stiti, va zic imediat:
Ce-mi facusi, Michael, frate? Cum ai murit tocmai acum, cand astepta lumea cu hertul in gat intoarcerea ta miraculoasa? Cand muream de curiozitate daca mai esti ce-ai fost sau doar o palida umbra?
Adevarul e ca ai reusit, Michael. Te-ai intors! Ai asa un succes ca nici nu ti-ai imaginat vreodata. Banuiesc ca lumea intreaga a vorbit ieri (si va vorbi astazi, si maine, pana mai moare cineva) despre tine, ti-a ascultat melodiile, si-a amintit de tine. Si eu mi-am amintit de ziua cand colega mea de banca, intoarsa de la concertul tau, ti-l amintesti, din Bucuresti, din ’92, ne-a povestit timp de doua zile in pauzele dintre ore tot ce-a vazut si ce-a simtit atunci, umplandu-ne si pe noi de magia ta. Si o sa-mi amintesc mereu mainile tale cu degete lungi, finute.
Regele a murit! TRAIASCA REGELE!

Citeste