Crisia.net - Blog de farmacista

-Bine, ma , sorel, cand ajungeti voi ne facem bagajul si pornim cu totii la Horezu.
Si aud in telefon:
-Mergem la Horezu??? Ura!!! SUNT FERICIT!!!! Ma joc in iarba, mergem la rau! Sunt fericit!!!!
Scurte precizari: sorel sunt eu, asa-mi zice fratele meu, la randul lui “fratello”. Fericitul e Aditu’ mic, nepotul meu, baiatul lui. 4 ani, leit tata-sau din orice directie l-ai privi.
Mi-am amintit atunci de un alt baietel, tot cam de aceeasi varsta, care, intrand pe usa farmaciei, a exclamat la fel: “Sunt fericit!!!” iar cand l-am intrebat de ce e fericit mi-a spus ca tocmai aflase ca a doua zi avea sa mearga la bunica lui.
Auzindu-i cum se bucura ma gandeam ca stim cu adevarat ce-i fericirea doar cand suntem mici. Atunci stim sa ne bucuram de lucrurile minuscule, atunci stim sa umblam cu sufletul pe afara, cu privirea neumbrita de rau.

Salcamii
Asculta mai multe audio Muzica »

Si am plecat la Horezu. In parfum de salcami innebuniti de primavara am descoperit ca mai exista pe lumea asta liniste cat sa-ti tiuie urechile si verde cat sa te doara ochii. Mai exista locuri in care iarba face covor moale necosita de la un an la altul iar aerul e atat de curat incat te doare in piept. E posibil ca pasarile sa cante aiurite toata ziua fara odihna si mai exista fluturi colorati si jucausi.
In apropiere de manastirea Bistrita de la Costesti am urcat o coasta de mi-a iesit sufletul ca sa ajung la gura unei pesteri sapata in masivul calcaros. In gradina bunicilor am suflat in papadii si-am alergat dupa puful din plopi care zbura in aer, iar in raul din vale mi-au inghetat picioarele in apa rece si limpede.
Pentru prima oara dupa multa vreme am reusit sa ma relaxez, sa uit de multe si m-as fi culcat in iarba ca sa ma trezesc din nou copil, sa gasesc din nou fericirea din lucrurile minuscule.
Ma intorc la vara. Am auzit ca-n gradina apar licurici.