gastrita“-Asa, si dati-mi si-un pansament gastric, dati-mi o Ranitidina!
-Ranitidina nu-i pansament gastric!
-Cum nu-i pansament gastric??”

(pentru ca mi s-a luat de aceasta conversatie)Sa va spun cum.
Pansament gastric este medicamentul care neutralizeaza excesul de acid aflat in stomac. Acest exces de acid produce neplaceri pe care multi dintre voi le-ati simtit: arsuri si dureri in capul pieptului, senzatia ca toata mancarea s-a strans intr-un bolovan greu in stomac, uneori senzatie de acru in gura si greata.
Cum spuneam, pansamente gastrice sunt Dicarbocalmul, Maaloxul, Rennie, Gastrocalmul sau altele la fel. Ele contin in general carbonati, de calciu, magneziu sau aluminiu, trisilicat de aluminiu sau hidroxid de aluminiu sau magneziu, care reactioneaza cu acidul din stomac, calmand hiperaciditatea.
Ranitidina, Omezul si fratii lor nu sunt pansamente gastrice, ele inhiba secretia de acid din stomac. Intr-un exemplu mai grafic: sa zicem ca avem o inundatie in baie (hiperaciditatea). Dicarbocalmul, pansamentul gastric, este mop-ul care strange apa de pe jos. Ranitidina este cea care inchide robinetul.
Minunat!, veti zice, e mai buna Ranitidina! Iata de ce nu-i asa mereu. Pentru o hiperaciditate de moment, cauzata de cine stie ce ati mancat, este mai bun Dicarbocalmul. Daca arsurile la stomac sunt zilnice si gastrita s-a instalat si a fost diagnosticata de doctor atunci luam Ranititdina. Si nu oricum: dupa cum ati citit si in prospect, daca ati avut curiozitatea, tratamentul cu Ranitidina se face sustinut, cu cate o pastila dimineata si una seara, cel putin trei saptamani. Adica n-o luam ca pe Algocalmin, la nevoie. De ce? Pentru ca are o caracteristica mai speciala, si aici revin la exemplul cu inundatia. Dupa ce Ranitidina inchide robinetul (de acid) organismul, sesizand ca acesta nu mai curge, reactioneaza crescand presiunea pe teava (crescand productia de acid). Cum efectul Ranitidinei nu dureaza o vesnicie, ce se intampla cand aceasta s-a eliminat? Avem o si mai mare inundatie! Adica arsuri si mai mari la stomac. Se cheama efect de rebound.
In acest fel, in loc sa scapati de o problema minora si pasagera, ajungeti usor usor sa nu puteti manca daca nu luati Ranitidina. Aceeasi este situatia si cu Omezul.
Din pacate greseala este atat de impamantenita incat avem dependenti de Ranitidina. Tot din pacate pot spune ca sunt multi medici, care, in loc sa asocieze anitinflamatoarelor (cunoscute ca avand ca efect secundar cresterea aciditatii gastrice) un Dicarbocalm au recomandat repede Ranitidina, fara sa gandeasca. Ce sa-i faci, si-n medicina moda vine, moda trece, dar din pacate prostiile raman. Si cu ele si efectele lor.

Citeste