Blog de farmacista

Archive for the ‘MEDICAMENTELE’ Category

A fost odata ca niciodata un baietel, sa-i zicem Andrei, probabil nu gresim prea mult. Andrei avea 4-5 ani si, desi era lumina ochilor alor lui, avea o mica problema: inca mai facem pipi in pat in unele seri. Mamica lui, stresata de asta, s-a dus la farmacie si a cerut farmacistei un sfat. Iar farmacista i-a recomandat un medicament, sa-i zicem (desi nu se mai fabrica de multa vreme) StopTristesse. Nu-i zicem PipiStop, pentru ca medicamentul cu pricina era un antidepresiv, utilizat intr-adevar si pentru cazurile de enurezis la copii, dar numai cu prescriptie medicala.

Pentru ca ii placea bombonica rosie si dulce pe care mami i-o dadea in fiecare zi Andrei a tinut minte de unde lua ea flaconul. Intr-o seara, urcandu-se pe un scaunel, l-a luat de pe etajera din baie si a inghitit un pumn din pastile, ajungand la spital in coma. Se pune intrebarea -pentru ca de o vreme sportul national e cautarea de vinovati- cine e de vina pentru asta: mama care n-a asigurat cum trebuie flaconul, sau farmacista, care l-a eliberat fara prescriptie?

Si Zoso isi pune o intrebare asemanatoare intr-un articol (link) despre o farmacista care in miez de noapte refuza sa elibereze Algocalmin (banuiesc ca fiole) fara reteta. Replica farmacistei nu-mi place deloc, pentru ca nu-i face nici un serviciu nici ei, nici pacientei. In loc sa propuna variante si sa explice ca asta e regimul de eliberare al medicamentului hiperbolizeaza problemele pe care si le-ar putea crea dandu-i Algocalminul, pierzandu-si astfel credibilitatea.

Comentariile la articol sunt imaginea gradului de educatie sanitara la romani in acest moment. Prima si cea mai frecventa greseala (facuta de altfel si offline) este recomandarea de diverse alternative la Algocalmin. E o mare eroare sa recomanzi sau si mai rau sa dai altcuiva pastile care ti-au fost recomandate tie, necunoscand faptul ca organisme diferite reactioneaza diferit atat la boala, cat si la medicamente. Nu ai de unde sa stii daca acel caruia ii dai pastilele tale nu face vreo reactie la ele, datorita vreunei boli pe care o are si de care tu nu stii, sau n-are vreun tratament pe care nu-l cunosti si cu care acestea ar putea interactiona.

Multi au impresia ca farmacista face ce-o taie capul in farmacie, fara sa dea socoteala cuiva. Sa nu uitam ca sanatatea oamenilor e in mainile noastre, deci suntem raspunzatori. La fel, si farmacista din povestea lui Andrei este raspunzatoare, pentru ca a eliberat medicamentul fara reteta si (stiu, stiu ca nenoricirea s-ar fi intamplat si daca exista reteta!) pentru ca nu a explicat mamei care sunt riscurile intoxicatiei si cum sa pastreze medicamentul. Desigur, nu fac puscarie daca eliberez Algocalmin fara reteta, dar consecinte suport la un control, incepand cu amenda, continuand cu retragerea dreptului de a profesa si culminand cu inchiderea farmaciei. Puscaria e risc doar la psihotrope si stupefiante. Cuvintele cheie in fraza de mai sus sunt la un control, mare parte din neregulile din farmacii datorandu-se si lipsei de control din partea cui trebuia, atunci cand trebuia. Nerespectarea modului de eliberare a medicamentelor a dus la explozia automedicatiei, la scaderea respectului pacientului fata de farmacist si la dezordinea completa in sistem.

Multi au impresia ca daca au bani pot sa cumpere orice medicament. Nu-i chiar asa. Regimul de eliberare a medicamentelor e acelasi pentru toate farmaciile si nu-i dictat de farmacista sau de cat de tare o supara PMS-ul in ziua respectiva. El a fost stabilit pe baza studiilor despre diversele medicamente si a observatiilor legate de utilizarea lor in practica medicala. Sunt medicamente la care se considera ca utilizarea lor fara supravegherea medicului nu pune pacientul in pericol, ceea ce nu inseamna ca administrarea lor nu presupune indrumari din partea unui specialist, ala fiind farmacistul. Nici un medicament nu ar trebui administrat fara un sfat specializat, pentru ca oricat ne-ar placea sa credem, nu stim tot despre toate totdeauna. Ati fi mirati sa aflati cat de putine lucruri de minim bun simt stiu unii.

Destul de multi au impresia ca prescriptia medicala este un soi de permis dat de medic pentru a lua un tratament. Nu-i asa. Nu te duci la medic sa ceri un medicament, pe care crezi tu ca ar fi necesar sa-l iei (si mare greseala au facut medicii ca au permis asta!). Te duci sa fii consultat, pipait, intrebat despre simptome si alte lucruri, sa ti se puna un diagnostic si sa ti se recomande un tratament. De-asta eu spun mereu, spre mirarea pacientilor mei, ca reteta nu-i scrisa de doctor pentru pacient, ci pentru farmacist. De-asta nu trebuie sa te strofoci tu, pacient, in fata mea, sa deslusesti cu greu hieroglifele doctorului ca sa-mi ceri medicamentele, ci trebuie sa-mi dai mie reteta, adica scrisoarea doctorului catre mine. In ea el spune ca pacientul Peroneu Stomacescu a fost la el in ziua de, a fost consultat si i s-a pus diagnosticul de melancolie blegoasa, pentru care eu, farmacistul, trebuie sa-i prepar sau sa-i dau medicamentele A, B si C si sa-i explic cum sa le ia in fiecare zi. Fiti siguri ca eu stiu ca pentru melancolie blegoasa trebuie luate hapurile A, B si C. Ce nu stiu eu si e treaba doctorului sa stabileasca, e daca Peroneu Stomacescu are intr-adevar melancolia blegoasa, daca nu cumva nu mai are si alte boli si daca poate inghiti in siguranta ABC-ul. Pare logic?

Desigur, veti spune ca nimic nu se intampla normal sau dupa reguli in tara noastra. Eu o sa spun mereu ca n-am considerat niciodata ca asta ar fi o scuza sau o justificare. Aseara, intr-un episod din Miami Ink, Chris Garver (link) spunea: Consider ca un om care vrea sa-si faca un tatuaj trebuie sa faca inainte niste cercetari. Pentru fiecare artist extraordinar exista zeci de artisti nepriceputi. In semn de respect pentru faptul ca m-ai ales pe mine eu am sa-mi dau toata silinta sa realizez pentru tine un tatuaj perfect. In traducerea mea ar suna asa: Pentru ca ti-e draga sanatatea ta, ar trebui sa fii un pic mai atent la cine iti recomanda cum sa te ingrijesti de ea. Pentru fiecare medic/farmacist dedicat si corect exista poate zeci de nepriceputi. In semn de respect pentru faptul ca mi te-ai adresat eu am sa fac tot ce-mi sta in putere si in cunostinte ca sa am grija de sanatatea ta. Chiar daca asta presupune sa-ti solicit sa-mi prezinti o reteta daca vrei un medicament si chiar daca in lipsa ei -in interesul sanatatii tale- uneori voi refuza sa ti-l eliberez.

-Doua sticle de Rofedex*, va rog!
-Dar nu avem! -cu sincer regret in glas, mai ales ca minteam-

Acum: trebuia sa nu ma ghidez dupa aspectul fizic (parul tuns periuta, cercel in nas, cercel negru in ureche cu o forma suprarealista, o margine de tatuaj care se itea langa gulerul tricoului), sa nu dau dovada de prejudecati ruginite si sa intreb tanarul din fata mea cum tuseste si de cand, ca sa-i recomand alt sirop, dat fiind ca pentru Rofedex e necesara prescriptie?

*Sirop pentru tusea uscata, cu continut de dextrometorfan. Si atat!

Pentru ca se vede treaba ca-i necesar.
L.E.: Ziceam atunci cand am scris articolul. Inca o precizare: concluzia a ce-am scris aici nu este in nici un caz “Faceti vaccinul ca l-am facut si eu si n-am avut nimic”. Cititi atent: eu spun ca nu-mi permit sa spun nimanui sa nu-l faca, pentru ca nu am dovezi ca-i periculos.

Marti am fost sa-mi fac vaccinul. De ce asa de tarziu? Pai, la inceputul lui decembrie Marius si-a facut la dispensar vaccinul pentru gripa comuna. La acel moment pentru gripa porcina aveau doar cateva doze, pentru pacientii cu risc. Cand “s-a dat drumul la vaccinare”, ca sa zic asa, n-am mai putut ajunge la dispensar, ca doctorita noastra e la tara si s-a inzapezit drumul. Apoi au venit sarbatorile si uite asa m-am nimerit ieri intr-o aglomeratie de nedescris. M-am speriat ca toti venisera la vaccinare, dar m-am lamurit repede ca doar cativa se treceau pe lista la vaccin, restul venisera pentru consultatia gratuita la oftalmologie, anuntata cu afise pe toti stalpii din comuna.

Asa ca ne-am vaccinat, si eu si Marius. Tin sa va anunt ca suntem absolut ok, nici macar nu ne-a durut locul injectarii, asa cum s-a intamplat la vaccinul pentru gripa comuna. De asemenea, am aflat ca la cabinetul respectiv s-au facut aproximativ 250 de doze de vaccin, nimeni n-a dat ochii peste cap, nimeni n-a paralizat, n-a facut infarct, AVC, glaucom, alergie, nici macar diaree! A, dar stai, ca “expertii” spun ca abia peste o saptamana afecteaza vaccinul organismul! Cineva spunea chiar cu convingere la televizor ca abia peste un an, de fapt, apar efectele secundare.

Doamne Isuse Christoase! Mai multe aberatii n-am auzit pe o tema niciodata! Vorbesc cu convingere ca nu-i suficient testat acest vaccin persoane care nici macar n-au habar cum trebuie testat un medicament si care-s normele in privinta asta. Multi pretind sus si tare ca exista nu stiu ce interese absconse pe care eu nu le vad oricat m-as chinui. Ce interese? Vaccinul e produs la noi (apropo, asta n-ar fi trebuit sa fie motiv de mandrie?), nu s-a cumparat de nicaieri, n-a existat prilej de a fi favorizata vreo firma. Deci nu vad care ar fi fost interesul economic. Chiar asa, sa vrea cineva cu tot dinadinsul sa ne imbolnaveasca pe toti? Chiar asa, sa se arunce pe piata in mod deliberat produse care sa faca rau oamenilor? Sa fim seriosi!

Formatia mea, toata scoala pe care am facut-o, plus bunul simt, nu-mi permit sa sfatuiesc oamenii sa nu-si faca acest vaccin pana nu vad cu ochii mei probe clare ale unor efecte adverse devastatoare sau care pun in pericol viata. Nu-mi permit sa fiu un colportor, si-mi pare rau ca altii au fost, in loc sa se abtina a se pronunta.

Revenind la partea cu testarea, multi se arata ingrijorati ca vaccinul nu a fost testat pe oameni. (Desi, daca s-ar citi prospectul, s-ar vedea ca a fost. Si ar fi cam la mintea cocosului ca daca n-ar fi fost deloc testat ar fi aparut mult mai devreme). Vin si eu cu o umila intrebare: Pe ce oameni ar trebui testat, dupa parerea voastra? Pe puscariasi, pe bolnavi incurabili, in asa fel incat daca apar reactii periculoase sa nu fie mare pierderea? Nu tot pe oameni normali? Nu tot pe noi, la o adica? Nuuuu, veti sari mai mult ca sigur! Eu nu vreau sa fiu cobai! Sa faca altii, daca nu-i nici o problema il fac si eu! Halal progres! Halal principii!

Uite, eu l-am facut si nu ma consider cobai! Imi pare rau doar ca l-am facut cam tarziu, din cauza lipsei de informatie si incapatanarii DSP-ului (care m-a trimis la medicul de familie), si-mi doresc sa-si faca efectul mai repede. Daca apar manifestari neplacute (disparitia logoreei, lipsa de inspiratie cronica, uitarea completa a gramaticii romane) promit ca va anunt si ca ma las de blogarit.

Pana una alta cititi aici un material foarte bine facut despre gripa porcina si toate aspectele conexe. De acolo provine si desenul.

Cred ca durerea este simptomul cel mai tratat in toata lumea. De fapt, primul medicament produs industrial, Aspirina de Bayer, trata durerea si febra. Probabil ca este si cel mai ingrijorator simptom, caci, orice s-ar intampla, daca nu te doare, inca e bine. Stiti, sunt pacienti care au “crescut” tumori gigant fara sa se ingrijoreze foarte tare, tocmai pentru ca nu avut dureri. In schimb, o problema minora care insa cauzeaza dureri mai mult sau mai putin tolerabile cauzeaza instant anxietate si te trimite urgent la medic.

Daca intrebi pe oricine ce medicament pentru durere cunoaste, dupa Algocalmin probabil ca va spune Nurofen. Asta si din cauza reclamei, o stiti, cea cu bulinuta multicolora care ocoleste Hide Park sau central Park pe burtica unei tanti. Sau pe tample, sau pe spate. Nurofenul contine ibuprofen, substanta care se gasea in Romania si inainte sa apara Nurofenul, sub forma produsului Paduden. Il stiti si pe el, e cel cu “Pa, durere, Paduden!” De ce palavragesc eu aici despre Nurofen? Pentru ca el are mai multe forme si multi nu sunt lamuriti ce sa foloseasca in anume situatii. Ma refer aici la Nurofenul Forte si Nurofenul Plus.

Nurofen Forte este forma mai concentrata, care are 400 mg pe pastila si care, dupa clasificarea ANM ar trebui eliberat numai pe baza de reteta. Nurofenul Plus, pe langa ibuprofen contine si codeina si este OTC, adica se poate elibera fara prescriptie medicala. Codeina din formula sa il face mai eficient in cazul durerilor acute (care apar brusc), pe cand cel Forte, dat fiind efectul sau atiinflamator mai pronuntat, este mai indicat in durerile cronice.

Prin urmare: cand doare maseaua sau capul din cauza curentului, luam Nurofenul Plus, cand doare mijlocul sau genunchii din cauza “romantismului” ne mai ajutam cu un Nurofen Forte. Nu vom uita ca nu e bine sa le luam pe stomacul gol si nu trebuie asociate cu alte antiinflamatoare.

“-Asa, si dati-mi si-un pansament gastric, dati-mi o Ranitidina!
-Ranitidina nu-i pansament gastric!
-Cum nu-i pansament gastric??”

(pentru ca mi s-a luat de aceasta conversatie)Sa va spun cum.
Pansament gastric este medicamentul care neutralizeaza excesul de acid aflat in stomac. Acest exces de acid produce neplaceri pe care multi dintre voi le-ati simtit: arsuri si dureri in capul pieptului, senzatia ca toata mancarea s-a strans intr-un bolovan greu in stomac, uneori senzatie de acru in gura si greata.
Cum spuneam, pansamente gastrice sunt Dicarbocalmul, Maaloxul, Rennie, Gastrocalmul sau altele la fel. Ele contin in general carbonati, de calciu, magneziu sau aluminiu, trisilicat de aluminiu sau hidroxid de aluminiu sau magneziu, care reactioneaza cu acidul din stomac, calmand hiperaciditatea.
Ranitidina, Omezul si fratii lor nu sunt pansamente gastrice, ele inhiba secretia de acid din stomac. Intr-un exemplu mai grafic: sa zicem ca avem o inundatie in baie (hiperaciditatea). Dicarbocalmul, pansamentul gastric, este mop-ul care strange apa de pe jos. Ranitidina este cea care inchide robinetul.
Minunat!, veti zice, e mai buna Ranitidina! Iata de ce nu-i asa mereu. Pentru o hiperaciditate de moment, cauzata de cine stie ce ati mancat, este mai bun Dicarbocalmul. Daca arsurile la stomac sunt zilnice si gastrita s-a instalat si a fost diagnosticata de doctor atunci luam Ranititdina. Si nu oricum: dupa cum ati citit si in prospect, daca ati avut curiozitatea, tratamentul cu Ranitidina se face sustinut, cu cate o pastila dimineata si una seara, cel putin trei saptamani. Adica n-o luam ca pe Algocalmin, la nevoie. De ce? Pentru ca are o caracteristica mai speciala, si aici revin la exemplul cu inundatia. Dupa ce Ranitidina inchide robinetul (de acid) organismul, sesizand ca acesta nu mai curge, reactioneaza crescand presiunea pe teava (crescand productia de acid). Cum efectul Ranitidinei nu dureaza o vesnicie, ce se intampla cand aceasta s-a eliminat? Avem o si mai mare inundatie! Adica arsuri si mai mari la stomac. Se cheama efect de rebound.
In acest fel, in loc sa scapati de o problema minora si pasagera, ajungeti usor usor sa nu puteti manca daca nu luati Ranitidina. Aceeasi este situatia si cu Omezul.
Din pacate greseala este atat de impamantenita incat avem dependenti de Ranitidina. Tot din pacate pot spune ca sunt multi medici, care, in loc sa asocieze anitinflamatoarelor (cunoscute ca avand ca efect secundar cresterea aciditatii gastrice) un Dicarbocalm au recomandat repede Ranitidina, fara sa gandeasca. Ce sa-i faci, si-n medicina moda vine, moda trece, dar din pacate prostiile raman. Si cu ele si efectele lor.