Sau Învăţăturile unui farmacist către fraţii lui mai tineri . Desi postul e scris la genul masculin, nu ma refer strict la un farmacist barbat, va dati seama.
De meserie:
Citeşte reţeta de la cap la coadă, de multe ori suntem atât de grăbiţi încât ne concentrăm numai la partea cu medicamentele. Citeşte tot, ia aminte la diagnostic şi la ce tratament a recomandat medicul, o să-ţi fie de folos mai târziu, când va trebui să recomanzi pacientului. Totodată e un mijloc excelent de a reţine moduri de administrare ale medicamentelor.
Pune-te la punct cu anatomia, fiziologia, semiologia şi patologia. Când un pacient îţi arată o anume zonă dureroasă trebuie să ştii cam ce vine pe acolo şi ce-ar putea cauza durerile. Caută să afli şi termeni populari referitori la diversele suferinţe ale corpului omenesc. Caci “jigaraia pe gat” nu se trateaza cu Strepsils, ci cu Dicarbocalm.
Caută să-ţi creezi o rutină de lucru pe care s-o urmezi întocmai la fiecare pacient. Ea-ţi va permite să eviţi greşelile şi să-ţi aduci aminte totdeauna ce-ai făcut sau ce n-ai făcut. Spre exemplu la o reţetă eu procedez aşa: verific reţeta, identific ce medicamente trebuie să eliberez, eventual şi aduc în faţa pacientului câteva dintre ele, calculez preţul, încasez banii şi dau restul, după care mă apuc să strâng toate medicamentele şi să explic omului cum să le ia. La fel, la recomandare, întâi fac o anamneză succintă, stabilesc medicamentele, după care urmez paşii de mai sus: bani, rest, apoi explicaţii. Procedez aşa pentru că mi s-a întâmplat să uit să cer banii după o reţetă stufoasă, aşa că-mi scot din minte chestiunea financiară înainte să mă apuc de eliberarea propriu-zisă a bulinelor. Tu poţi lucra cum vrei, important e să urmezi aceiaşi paşi de fiecare dată. Aşa încât, dacă tanti Floarea se întoarce după juma’ de ceas să se plângă că “s-a făcut o greşeală” (ah, iubesc replica asta!) şi nu i-ai dat Avolcaminul să ştii sigur dacă nu ţi l-a cerut, l-ai taxat şi nu l-ai dat sau nici nu l-ai taxat nici nu l-ai dat. Căci dacă l-ai dat şi nu l-ai taxat nu se mai întoarce nimeni să te tragă de mâneca, fii sigur.
Nu judeca gradul de educaţie sanitară a pacientului după zâmbet, după haine sau după maşina din care coboară. Ai fi uimit să afli câte tâmpenii mi-a fost dat să aud din gura unora care păreau cel puţin docenţi. De cele multe ori pacienţii nu ştiu ce medicamente iau, ce-au mai luat, cum trebuie să le ia. Şi dacă pacientul spune că ştie cum să-şi ia medicamentele mai întreabă-l, să fii sigur că ştie ce trebuie. Nu certa pacientul că nu ştie, nu te comporta ca şi cum i-ai fi superior. Vorbeşte tare, clar şi răspicat, folosind termeni pe înţelesul tuturor. Asigură-te că pacientul ştie ce înseamnă “intravaginal” sau “intrarectal” (dar asta fără să urli să te-audă şi taximetriştii din stradă)
Elimină de pe lângă tine diversele surse de distragere a atenţiei. Fii atent la bani! Nu pune hârtia mare în sertar până nu dai restul, omul o să zică “Dar v-am dat o sută!” şi n-o să ai cum dovedi că a fost de fapt de 50. Numără restul bancnotă cu bancnotă, banii se lipesc. Fii atent la medicamente! Mai uită-te o dată la toate cutiile pe care le pui în punga pacientului, verifică dozele şi cantităţile. E încă o metodă prin care ulterior îţi vei aduce aminte exact ce-ai făcut (vezi pasajul cu tanti Floarea şi ai în vedere că unii se întorc şi după trei zile sau mai mult).
Scuteşte-te de dureri de cap. Nu pune pacientului în faţă mai multe cutii să-şi aleagă el ce-i trebuie, “că-şi aduce aminte dacă vede cutia”. Nu scoate bonul pe casă până nu vezi banii de la om. Că nu ştiu cum vei pune în casă 150 de lei, pe care omul nu-i are la el, că a crezut că face 150 de mii. De asemenea, aşteaptă ca POS-ul să-ţi confirme tranzacţia cu cardul înainte să scoţi bonul. Nu elibera nici un medicament dacă nu eşti sigur că-i face bine pacientului sau că acesta l-a avut recomandat de medic.
Caută să descurajezi automedicatia, explică pacientului că nu-i bine să recomande altui bolnav tratamentul care i-a fost lui recomandat şi nu lăsa pacienţii de la rând să asculte ce-i recomanzi celui din faţa ta.
Gândeşte-te tot timpul că modul cum te comporţi afectează imaginea farmaciei. Nu vorbi nimic cu colegii despre un pacient dacă în farmacie sunt alţi pacienţi. Abţine-te să comentezi colegi din alte farmacii, indiferent cât de scandaloasă este greşeala pe care au făcut-o şi de care-ţi dai seama din spusele pacientului. Spune “Mulţumesc”, cere-ţi scuze dacă ai făcut o greşeală şi remediaz-o rapid, fără să comentezi. Cel mult oferă calm o explicaţie a cauzei greşelii, dacă ai una. Poartă-te cu pacientul aşa cum ţi-ai dori să fii tratat şi tu.
Fii farmacist!
Si mai vino pe aici, ca avem continuare.
Citeste