Ati observat cat de zgomotoase au devenit orasele noastre? Peste tot se aud alarme. Din trei in cinci minute trece salvarea cu felinarele fluturand si sirenele chiuind. Politia n-o sa fie mai prejos si nu poate trece o intersectie fara sa bauie din tiuitoare. Daca mai trec si pompierii cu trei masini si cu descarcerarea in urma lor cu sirena aia apocaliptica deja te uiti dupa ei stuchind in san si intrebandu-te “Doamne, ce s-o mai fi intamplat?!?”
Pe langa astea (care sunt justificate si care vin si trec) mai sunt alarmele de masini. Se pare insa ca a mai invatat romanul sa le ingrijeasca si sa le foloseasca, astfel ca de mult nu mi-au mai tulburat noptile alarme din alea lasate sa urle in nesimtire pana la epuizarea bateriei sau pana cand o caramida bine tintita chiar le da un motiv sa urle.
Cele mai nemernice sunt insa alarmele de magazin. Alea care urla si tot urla zeci de minute in sir, fara rost si fara nici o explicatie. Cam asa
666–ALARMA Asculta mai multe audio Muzica
Langa Spitalul Judetean Pitesti, la un laborator de analize, o astfel de alarma a hauit 25 de minute in sir, fara s-o opreasca nimeni. Intr-o totala lipsa de respect pentru linistea pacientilor si a cadrelor medicale din spital.
Bun, inteleg, se pot declansa din greseala. Am patit-o si eu: lucram de vreo saptamana in farmacia actuala cand, cautand o punga, am infipt cu nadejde degetele in butonul de panica. Cand a inceput sa chiuie alarma am crezut ca mor de spaima si de rusine. Numai ca, aveam sa aflu, nu era prima data cand se intampla, asa ca s-a tastat rapid codul, n-a durat un minut. Era asa de greu sa se faca asta si la laboratorul ala, inainte sa ridice-n slavi creierii tuturor celor aflati in spital la ora aia?
Daca alarma e legata la firma de paza, de ce nu se intervine mai repede, ca sa se opreasca zgomotul? Toate firmele de paza se lauda ca ajung care mai de care mai rapid, in realitate cand s-a sunat de la noi ca sa se explice ce s-a intamplat paza nici macar nu sesizase ca se declansase alarma! (In schimb, din doua-n doua miercuri noaptea suna sa ne intrebe de ce nu s-a armat alarma, desi sunt anuntati de multa vreme ca suntem de garda miercurea….) Daca nu e legata la firma de paza, ce rost mai are alarma? E doar asa, sa fie? Ca poate se sperie hotul ca-i legata la paza/politie si renunta, nu?
OK, da’ cu linistea mea (si a altora) cum ramane?? Ca uite ce poate declansa o alarma:
Asa ca SILENTIUM!!! Ca-ncerc sa gandesc! Ce ma mai impiedica? Un cucui! In mijlocul fruntii. L-am obtinut printr-o miscare de rotatie gresit calculata pe langa un toc de usa. Acum stiu cat de verzi sunt stelele alea verzi si ca inainte de a pune pe cucui punga de mazare din congelator ar fi bine sa te asezi intai pe buda…. (Bineinteles ca un cos n-avea unde sa apara decat in varful cucuiului si nu putea fi decat infundat. Paziti-va, acusi scot un corn sa impung lumea!)
Emisiunea doamnei Columbeanu a aratat de-a lungul vremii o serie intreaga de momente de un penibil istoric. Pe langa faza cu geanta-palarie si nunta in direct cu tot cu test de sarcina, revelionul de la “resedinta de la Izvorani” (ah, mor cand vad pomposenia asta de intitulare) precum si nasterea in directul directului m-au ingretosat complet si m-au facut sa cataloghez emisiunea ca o stupiditate fara de margini.
Mai nou insa, mai ales de cand Moni este prezenta peste masura in programele tv, in emisiuni care mai de care mai cu scantei, am inceput sa ma gandesc daca nu cumva nu sunt inrobita de prejudecati in ceea ce o priveste si poate am tendinta de a o judeca gresit. Poate femeia chiar cauta sa se ridice din punct de vedere intelectual si sa devina ceva mai mult decat “nevasta lui Iri”. Asa ca mi-am zis s-o cercetez mai cu atentie si m-am apucat sa ma uit din nou la emisiunea ei. Bine, “sa ma uit” e impropriu spus, am descoperit ca e fundalul perfect pentru micile treburi din bucatarie. Poti foarte bine s-o asculti fara sa fie nevoie sa vezi ce-i pe ecran. Decat stiri tembele sau bateri din gura de pomana pe tema crizei mai bine Moni, care nu solicita nici creierul nici corasonul in nici un mod.
In mirifica emisiune plina de pretentii de culturalizare Moni isi plimba fizicul si nasul pe sus pe la o multime de evenimente de highlife. Din cand in cand mai ia pe cate cineva la intrebari sau schimba cuvinte cu cate un individ/individa turtiti complet de onoarea de a fi bagati in seama de ilustra posesoare de par lung si picioare interminabile.
Am reusit sa ascult astfel o intreaga emisiune de acum cateva saptamani fara sa aflu absolut nimic inaltator. In afara faptului ca e naspa sa-ti pui gene false, ca poti sa ramai fara alea de ti le-a dat Doamne-Doamne si ca Ella, “regina genelor”, nu-i de fapt buna de nimic. Bine ca stiu!
Iata insa ca azi mi-a fost dat sa ma straluminez si eu de pe urma productiei cu pricina. Moni discuta cu Alin Galatescu, care, din cate am inteles, pregateste o prezentare ceva mai deosebita (ce a vazut el in afara si la noi inca nu a facut nimeni), si anume o prezentare video. Pe scurt, aceasta consta in proiectarea unui film in care o singura “modela” poarta creatiile in diverse ipostaze. Conform lui Galatescu cheia e la cel care face montajul secventelor filmate si care poate imprima genialitate produsului final. Produs final care este astfel obtinut cu costuri mult mai mici (minus muzica in direct si lumini, minus 20-30 de cocostarci anemici care sa se preumble pe podium).
Ce constatam? Ideea e originala, nimic de zis (s-o vedem si pusa in practica) , in schimb se pare ca-i criza mare si in moda, monser! Sa auzim oare de primele disponibilizari in agentiile de modellllling?
Caldura mare, intr-adevar, hai sa iesim din casa ca ne rumenisem deja pe toate partile, eram crocanti. Ne luam de brat si o pornim spre parc.
Scara unui bloc, doua bancute, mamaia sta de vorba cu doua vecine, Malina (3-4 ani) se da cu tricicleta pe trotuar, noi ne apropiam balanganind din maini ca doi din cei trei veseli naparstoci.
-Malina, unde esti??!?
-Aici, mamaie!
Intoarce tricicleta, se opreste langa mamaie (chiar cand sa trecem pe langa ea si noi), da capul pe spate, se uita la noi si zice sagalnic:
-Buna, iubitilol!!! (Hiiiiii!!!! Malina, ce-nseamna asta?!?!? Te-am invatat de-atatea ori, doar “Buna ziua!” si Saru’mana!” si nu mai vorbi cu toata lumea, etc., etc…………….)
Trei burtosi stau aliniati pe o bordura si discuta inflacarat despre spitalul Marie Curie. Langa unul din margine o tricicleta si langa ea un baietel de maxim 5 ani (sa-i zicem Andrei ca 50% nu gresim) care se joaca pe bordura cu niste pietricele. In toiul discutiei cel din margine zice catre baietel:
- Andrei, hai, tata, te duci sa-i iei si lu’ tati o bere?
- Da… zice copilul (s-ar mai fi jucat cu pietricelele dar nici sa-l dezamageasca pe tati nu ar fi vrut)….. Ma duc!
Si pleaca, mai aruncand o privire inapoi, ca sa verifice daca pietricelele sunt la locul lor. Dupa ce-l lasa sa faca vreo 5 pasi tata-sau striga:
- Baa, unde te duci, ba, fara bani?!? Vino sa-ti dau banii!
……si s-a intors copilul cu berica, langa tata si langa pietricele….
I-auzi ce zice o don’soara la teve, imbracata in fusta scurta, cu sandale cu toc si stand pe ciuci la marginea unei foste gropi:
“Astuparea acestei gropi a costat 300 de lei si a avut o vechime de un an si jumatate, timp in care a provocat pagube mult mai mari. Un singur automobil a suferit pagube de 1500 ron, etc., etc.”
Ati inteles tot, nu-i asa? Eu am inteles mai ales ca visul meu s-a spulberat: n-am sa mai fac niciodata o cariera la teve: am sanii mici, fundul mare si stiu sa vorbesc corect limba materna. Hu-hu-huuuuuu-bu-hu!!!!(plans cu lacrimi amare).
Si asta tocmai acum, cand Buzaul detine 4 (patru!) televiziuni locale.
**********
Ca tot veni vorba de gropi si asfalt, minune dumnezeiasca: s-a asfaltat o strada intreaga in Buzau! Bine, asta e old news, s-a petrecut acum vreo 2 luni. Intre timp a mai fost gaurita in vreo doua locuri pentru schimbat diverse tevi, s-au gaurit trotuarele pentru schimbat alte tevi, s-au asfaltat trotuarele (adevarat, minunile exista!). Un nefericit care si-a parcat masina cu o roata intr-un sant de pe trotuar a gasit-o ca pe o Ana lui Manole moderna: roata era inconjurata de asfalt!
**********
Fara nici o legatura cu asfaltul: sciatica mea e la locul ei, bine mersi. As vrea sa zbor, dar junghiul din pulpa nu ma lasa! Asa ca visul maiei s-a implinit, Doamne, cat s-a chinuit saraca: acum merg si eu ca o cucoana, cu pasi mici si cu schinarea dreapta. Nu cu pasi de baschetbalist care ataca pentru punctul decisiv. De unde se vede treaba ca in toate binele si raul se intrepatrund: ma doare noada, dar am mers de manechin. M-am indopat de antiinflamatoare, nu prea m-a mai durut picerul de-am putut totusi sa merg, dar ma roade stomacul de nu mai pot, asa ca rontai Dicarbocalm ca iepurii in gradina de morcovi. Desigur ca drept urmare stomacul m-a mai lasat, dar simt cum ma paste o constipatie. Sa mai zic?