Blog de farmacista

Archive for March, 2009

Atat a durat.
A intrat in farmacie zambitoare, scunduta, firava, imbracata cu un pardesiu gri, cu o bascuta bej cu ac de palarie asortat si cu niste ochelari fumurii. Pe la 75-80 de ani.
- Buna ziua, aveti Nutrof? Cat costa? si-mi arata cutia, scoasa dintr-o sacosa de panza in care mai avea portofelul.
- Da, e 39 de lei.
- Dati-mi o cutie si o cutie de Simvacard, zice si-o vad dintr-o data ca se sprijina de ghiseu, aproape dand cu capul in geam.
- Ce faceti, va e rau?
- Nuuu, am ametit un pic….
- Stati sa va aduc un scaun. Ori aveti diabet? zic, asezand-o.
- Nu, am avut o data glicemia 160, dar nu am tratament.
- Tensiune, ceva?
- Da, zice, ca iau Simvacard si Ramiran. Niciodata n-am patit asa ceva! Cred ca-i din cauza ca am plecat nemancata de acasa si am baut o cafea cam tare, sa stiti!
- Aoleu, pai cu tensiune si beti cafele tari? Ia ziceti, ce va mai dau?
- Pai dati-mi Nutrof si ziceti-mi cat face cu Simvacardul, ca sa vad daca ma incadrez in bani, zice si da sa scoata din portofel o hartie de 100. Numai ca-i scapa portofelul din mana stanga, care n-o mai prea asculta. Se apleaca dupa el pana sa schitez eu gestul sa i-l ridic si cade de pe scaun!
- Vai de mine! Chiar va e rau, asta nu-i ameteala! Chem ingrijitoarea s-o ridicam de jos, timp in care ea repeta : “Extraordinar! N-am mai patit asa ceva, credeti-ma!”
- Stati, ca oricui i se poate intampla sa i se faca rau, nu-i o nenorocire. Numai ca gandul zicea “ba e cam nenorocire!” in timp ce ochii-mi observau cu groaza cum mana stanga si piciorul stang erau imobile. “Asta-i AVC!!!”
- Trebuie negresit sa va vada un doctor, nu va las sa plecati. La ce medic de familie sunteti?
- La dr. Stoica. Lasati-ma sa-mi revin cateva clipe si ma duc direct la dansul (4 strazi mai incolo)…
- Nici vorba de asa ceva! Nu va speriati, stati linistita, o sa chem salvarea. Stati cu cineva acasa, este cineva pe care sa anuntam?
- Nu, locuiesc singura (si ne da adresa), am un baiat, dar nu vreau sa-l sunati, e bolnav de inima, se sperie!
- Ok, linistiti-va, luati un pic de apa, imediat vine doctorul.
Sun la 112, explic problema. “Va dau la Salvare imediat!” si aud un ton scurt. Ma pregateam sa povestesc din nou, cand aud o alta voce: “Chiar in farmacie i s-a facut rau?” “Da, este hipertensiva”. “Cum se numeste?”. “Stati sa vad daca poate sa-mi spuna”. Si-mi spune saraca, cu gura incepand usor sa se strambe si vorbind din ce in ce mai greu. “Trimitem imediat masina, iesiti la usa farmaciei sa va vedem”.
In cele mai lungi 3 minute din viata mea a venit si Salvarea. Babuta repeta necontenit, dar din ce in ce mai nedeslusit : “Este nemaipomenit! Niciodata nu mi s-a intamplat asa ceva! Cum se poate sa ma fac de ras in asa hal?” O privire a asistentei, doua intrebari si confirmarea: “E clar AVC! Dar nu pot sa-i administrez nimic aici, trebuie s-o urcam in masina!” Si o urca, soferul impreuna cu doi politisti comunitari, care nu stiu de unde au aparut, si pleaca Salvarea, lasandu-ne pe toate tremurand si pe mine cu crunte amintiri din trecutul nu foarte indepartat.
Toata ziua ne-am intrebat: Ce sanse avea daca i se facea rau acasa? N-ar fi chemat Salvarea si nici pe altcineva. Ce se va intampla oare cu ea? Va scapa? Desi partea stanga devenise inerta a fost tot timpul constienta si nu a vomitat, nu a spus nici o clipa ca o doare capul sau altceva. Este in mainile lui Dumnezeu. Asa cum suntem toti.

O serie de cutremure de scurta durata (1-3 secunde) si intensitate medie (37-38 grade Celsius) a fost semnalata zilele trecute in zona unui bloc din Buzau. Institutul de Fizica Pamantului a declarat ca sursa se gaseste intr-un apartament de la etajul trei. Cercetari amanuntite au aratat ca zguduirile erau produse de o locatara care, luata la intrebari, a declarat ca este racita de doua zile si stranuta frecvent, uneori in serii de cate 4-5 bucati. Totodata, persoana a dezmintit cu hotarare ca ar lucra intr-o farmacie, afirmand ca-si desfasoara activitatea intr-un aprozar, motiv pentru care nu are in casa nici o rezerva de pastile uzuale pentru raceala.
Cutremurele nu au produs victime, doar pagube materiale: crapaturi si prabusirea varului de pe pereti, cateva geamuri ciobite, o pisica speriata la etajul 2, care refuza sa mai iasa de sub o canapea. Vom reveni probabil cu amanunte.
Poza de pe Mediafax.ro

Si asa dorm pe mine ca era s-o ratez! Ruxxi ma pune sa raspund la urmatoarele:
Sunt : o optimista
Aş vrea : sa slabesc 20 kg
Păstrez : toate revistele Tabu pe care le-am citit
Mi-aş dori : sa pot sa ma relaxez cu adevarat
Nu-mi place : femeia care fumeaza pe strada
Mă tem : de viermi, serpi si tot ce se taraste
Aud : o gramada de javre care latra in spatele blocului
Îmi pare rău : ca n-am reusit unele lucruri
Îmi place : inghetata de ciocolata
Nu sunt: prefacuta
Cânt : raaaar de tot
Niciodată : nu mai spun “niciodata”. Doamne-Doamne a avut grija sa-mi dea un bobarnac de cele mai multe ori
Rar : mint bine. Credibil adica.
Plâng : destul de rar
Nu sunt multumita : de cate greseli am facut in ultima vreme
Sunt confuză : rareori.
Am nevoie : de un pic de liniste.
Ar trebui : să mananc mai putin seara
Familie: din ce in ce mai putini, ii iubesc din ce in ce mai mult
Greşeli majore : una si buna
Hobby-uri : N-as zice ca am. Cititul de bloguri, sa zicem
Intimitate: Iham, hm…..[inghitit in sec], [roseata in obraji], [nedumerire]
Jeans: Ura!
Kitsch: flori de plastic
Lucruri interzise : nu stiu ce-s alea
Machiaj : redus, doar la ochi
Niciodată nu ai face/spune/purta…- : o geanta din aia gen papornita, cu auriu/argintiu
Original: si simpatica tare, reclama la Romtelecom cu “inca o data!!!”
Parfumul preferat : Dune
Reguli: macar un zambet pe zi
Shopping: doar la necesitate, ma deprima
Teatrul: e tot ce-mi lipseste din Bucuresti
Tentaţii: ciocolata
Ţinuta preferată : pantalon negru, bluza peste solduri, esarfe colorate
Vacanţa perfectă : fara telefon/televizor, cu soare si multa liniste
Ziua de naştere : 10 decembrie 1975

End za lepsa gouz to…….-sper ca n-ai mai facut-o , ca-i de mult pe net-……. Mamica lui Sebastian!

Intr-un final glorios am reusit sa ma obisnuiesc cu noul loc de munca. Ma simt mai bine, a scazut dramatic procentul de greseli, parca am inceput sa fac parte din familie. Si parca m-am mai relaxat si eu….

********

Esecul e o experienta greu de trait si cred ca modul in care reactioneaza dupa ce a facut o greseala e graitor pentru caracterul unui om. Intr-un mod cu totul necaracteristic optimismului meu greselile astea repetate m-au dus in pragul depresiei. E destul de cutremurator pentru universul personal sa te trezesti ca dintr-un conducator sigur pe el si la curent cu tot ajungi un simplu angajat care toarna 5 greseli pe zi, care mai de care mai boacana. Pana cand mi s-a pus pata, am pus mana pe carte si pe flaconul de Gingko biloba si m-am scuturat.

********

A inflorit Forsythia in tot orasul, e o splendoare. Gropile din asfalt si mai ales santurile din trotuare sunt insa tot acolo. E o teroare.

********

Pitziponcus comunis, da-ti ochelarii jos, scoate-ti telefonul din ureche si ia aminte la modelul -cel putin vestimentar- unora din voi: “Trebuie sa fii pe picioarele tale inainte de a fi nevasta cuiva”, zice Beyonce intr-un interviu la Oprah.

********

Apropo de Oprah, desi nu pricep de nici o culoare cum programeaza astia pe Euforia preluarile emisiunilor( de curand am vazut iar emisiunea cu libertatea pentru purcei) ma mai uit din cand in cand, ca se nimereste cate un invitat sau cate un subiect de care ma lipesc. Desigur ca se discuta si despre criza si o experta in finante personale, ca sa le zic asa, propune 3 obiective pe care sa-ti promiti ca le vei indeplini: sa nu cumperi nimic o zi, sa nu folosesti cardul de credit timp de o saptamana, sa nu mananci la restaurant timp de o luna. Mare parte din spectatori au spus ca in mod sigur nu se vor putea tine de al treilea. Noi oare la ce n-am putea renunta??

********

Tot la sfaturi anti-criza si pro-economisire Oprah mai prezenta “campioana scosului din priza”, o femeie care si-a facut un obicei din a scoate din priza toate electrocasnicele pe care nu le foloseste si o familie care si-a petrecut vacanta in curtea din spatele casei, renuntand la a mai pleca in concediu pentru a economisi banii. Iarasi ma intreb cati romanasi ar fi in stare de astea doua, fara a considera ca dau dovada de zgarcenie sau de saracie.

********

Si nu uitati, astazi de la 20.30, de Ora Pamantului. In timp ce stam cate minute putem in intuneric, sa-i multumim in gand ca nu s-a scuturat sa ne arunce in spatiul intergalactic si inca ne mai tine pe coaja lui. In vine in minte cel putin o activitate placuta de efectuat in ora aceea asa ca stingeti luminile, dragilor!

Astazi, 25 martie, Buna vestire, cruce rosie in calindarul ortodox, in Buzau a nins de dimineata cu fulgi imensi timp de vreo 2 ore si jumatate. Oooo, ce veste minunata, nu? Ei bine, NU!!! Toata iarna ce-a pazit ninsoarea asta???!!! Mi s-au scurs ochii din noiembrie pana-n februarie dupa vreun fulgusor si nimic! Trec si babele pe stil nou, si alea pe stil vechi, trec si mosii si stramosii lor, si SOC!! mai era un pic si ningea de Pasti!
Si n-ar fi nimic, dar ninsoarea a cotit-o la un moment dat in lapovita si apoi in ploaie. Moment in care am descoperit cu deosebita incantare un manunchi de izvorase cristaline care se prelingeau voios pe peretele debaralei, acumulandu-se pe gresie si amenintand sa cucereasca dormitorul! Investigatii amanuntite au dus la concluzia ca s-a stricat pluviala (mai demult, aveam sa aflam de la vecini, dar hei, de ce s-o reparam? igrasie, te iubesc!) si e posibil, si mai grav, sa fi cedat si izolatia acoperisului blocului (destul de ciudat totusi ca vecina de deasupra are peretii uscati ).
Rezultatul acestei dimineti minunate de adunat apele cu carpa si cu mopul de pe jos?? Un perete inmuiat si apoi uscat, de pe care acum varul sta sa cada urmat in curand si de glet si un miros in casa asemanator probabil cu cel din hrubele in care a zacut Monte Cristo. Tot continutul debaralei respective sta insirat/inghesuit/intins/aruncat prin toata casa, usile-s vraiste doar-doar s-o aerisi cumva.
Acum trebuie sa plec la farmacie, nu inainte de a va spune: Fratilor, e groasa! Incalzirea globala a ajuns la cote alarmante! Schimbarile climatice au ajuns sa ne afecteze la nivel de apartament situat la etajul trei de bloc! E timpul sa facem ceva! E timpul sa facem o sedinta de scara!

P.S. Intre timp a iesit si soarele dintre nori, zarzarul din spatele blocului a inflorit si in geam mi s-a asezat un gugustiuc. What a wonderful day!