Crisia.net - Blog de farmacista

Saptamana trecuta a fost saptamana cu bube. Si bubosi. Incepand cu binecunoscuta scabie, pe numele ei poporal raie. Asta ca sa va luminati relativ la inaltul grad de civilizatie si educatie sanitara la care a ajuns al nostru neam. Apropo de raie, cel mai tanar pacient pe care l-am avut cu aceasta afectiune avea 3 saptamani. Despre cate fuste avea balaia lui mama nu cred ca mai e cazul sa fac vorbire.

Pauza de SOC!!: Vai de capul nostru! Un nou scandal la Acces direct la Antena 1. La 5 dupa amiaza se dau in spectacol (cu limbajul caracteristic) Fernando de la Caransesbes (n-o fi ras lumea suficient de el??), Nikita si Jean Paler. Vai tie biet neam! Sa vezi maine cat popor s-a uitat cu ochii cat cepele la mascaricii astia!

Revenind de la raia televizata, am mai avut parte apoi de tot felul de blande, zgaibe, rani infectate, arsuri netratate ( aflati cu aceasta ocazie ca pe arsuri nu se pune prima data decat apa rece, ca sa scada caldura din tesuturi si sa limiteze dezastrul. Lasati uleiurile, sarea, untul, pamantul, baliga sau alte prostii pe care le puneti pe arsuri,pentru ca rezultatul lor va fi compus dintr-o vindecare dureroasa si o cicatrice urata.), eczeme, si alte asemenea. Vineri simteam ca ne mananca pielea si ne spalam pe maini dupa fiecare pacient.
Tot saptamana trecuta am avut parte de ceata. Asta-i distractia de primavara si toamna tarzie prin partile noastre. Cand ti-e lumea mai draga, mersul mai lin cu masina si Vibe Fm-ul mai tare in urechi te trezesti invaluit in fuioare albicioase care se tarasc spre tine de pe campuri si te baga in necunoscut. Marginile drumului dispar, totul se topeste intr-o piftie fara cap si coada prin care inaintezi cu viteza melcului cuprins (era sa zic f***t) de lene. Din cand in cand din ceata deasa se materializeaza cate un autobuz al carui sofer n-a catadicsit sa aprinda decat niste pozitii ostenite sau, ca adrenalina sa fie la cote maxime, cate o caruta fara nici o lumina atasata, ca doar soferii e jmekeri, domle, tre’ sa fie atenti si sa vada tot! Si eventual sa se dea de mal ca sa te evite pe tine, taran neolitic care a uitat ca pe vremea lui Ceasca te urmarea militianul daca ai felinar si ochi de pisica la caruta. Distractia e totala daca te apuca noaptea in astfel de conditii pentru ca amaratul drum judetean nu mai are de multa vreme marcaj. Intr-o astfel de noapte minunata am intalnit intr-o intersectie de pe traseu o biata soferita intr-o stramoseasca Dacie, care conducea exact pe mijlocul drumului, calare peste ultimele ramasite ale marcajului cu linie discontinua. Mi-au trebuit multe semne cu farurile ca s-o conving sa se dea mai pe margine dupa ce m-am hotarat s-o depasesc.
Si in final, ca sa incheiem cleios o saptamana minunata, cireasa de pe tort, noroiul. Edilul nostru, nu l-am mai avea, desfasoara de luni bune un program de scurmat strazile orasului, cu motivatia ca se schimba canalizarea. Minunat! Ar fi, daca s-ar mai pune asfaltul la loc. Sau daca, odata pus la loc, n-ar veni alti dastepti sa-l sparga din nou pentru alte lucrari subterane. Rezultatul acestei frenetice activitati de rame ametite se regaseste in articulatiile masinilor maltratate prin gropi si santuri care apar peste noapte in locuri nebanuite si NOROIUL care se intinde peste tot, de ti-e sila sa mai faci trei pasi pe jos. Ca se te deplasezi prin clisa de pe trotuare trebuie sa faci slalom intre balti, gramezi de pamant lasate pe oriunde si gropi adanci semnalizate competent cu cate o craca de copac cu o plasa legata in varf. Asa ca nu-i nici o diferenta intre ditamai “muncipiul” resedinta de judet si satul Uitatii din vale, care n-a vazut asfalt sau drum pietruit de cand l-a lasat Dumnezeu pe fata pamantului.