Crisia.net - Blog de farmacista

Iata ce SMS primesc:
“Felicitari! Ati castigat un premiu de 3000 de euro si un telefon mobil Nokia N95!. Acest premiu este oferit de GAMA ALTEX. Pentru detalii apelati 0743890023.”
Vai! Ce de planuri mi-am facut! Ce incantata am fost! Asa ca am raspuns repede tot cu un SMS:
“Chiar ma intrebam cand ma vor premia si pe mine! De cati euro trebuie sa trimit cartele?? HAI SICTIR! PLIMBATI TARABA LA USA ALTUIA !”

IAR VOI, CEI CARE INCA NU V-ATI LAMURIT, AFLATI CA ASTEA SUNT TEPE!!!

In stanga mea campul verde, intins. Graul de la anul creste lenes in soare. In departare un plop singuratic si-un cal care paste plictisit. In dreapta un camp de floarea soarelui. In fata drumul drept. Pe marginea drumului masina de politie. Cand ajung mai aproape din masina hopa! sare din ea un purice cu cascheta alba si vesta reflectorizanta. Dublu hopa! -vorba reclamei- imi face semn sa opresc. Astept cuminte cu mainile pe volan si geamul lasat un pic in jos.
-Buna ziua! Subagent Pandele Q. Polonic! Actele dvs. la control!
-Pot lua mainile de pe volan? intreb suav.
-Desigur! Stiti ce-ati facut? Ma intreaba incruntat.
-Ce-am facut? intreb cu juma’ de gura, scormonind in minte posibilele mele fapte reprobabile si terorizata de invatatura lui Marius :”Daca te intreaba ce-ai facut sa nu spui ca nu stii!!”
-Cu un kilometru in urma ati surprins in traversare si ati accidentat mortal un arici!
-Arici?? Ce arici? N-am vazut nici un arici!
-Acesta! Si-mi arat o poza cu o mogaldeata extra-plata.
-Nu-i adevarat, eu n-am simtit nici un arici! Ce martori aveti?
-O pereche de harciogi cu coada rosie! V-au observat in timp ce paraseati miseleste locul accidentului.
-Ce harciogi? Ce arici? Va bateti joc de mine?? Ce-i asta? zic, si ma dau jos din masina.
-Domnisoara, asteptati in masina! Nu coborati! Nu ma faceti sa folosesc forta! DOMNISOARA, RAMANETI IN MASINA!!
-Nu raman domnule, ce-ai sa-mi faci??

Si zbuf! zdup! Simt doua picioare in burta!

Deschid ochii cu greu, Andreea ma articulase in somn cu doua suturi bine plasate. O mana mi-o bagase in gat iar narile imi erau astupate de ursul panda ce raspunde la numele de Mey si care-i nedezlipit de nepoata mea.

Astfel ca n-am apucat sa aflu care-mi era pedeapsa pentru asasinarea ariciului…

Pot spune ca am avut de doua ori. O data ca nu venea nimic din sens opus. A doua oara pentru ca am apucat sa vad mai devreme vaca de pe marginea drumului si boul de langa ea, care ridicase un ditamai parul s-o loveasca. Biata animala a sarit de frica drept in drum, in fata masinii mele. Franasem deja, dar pentru ca aveam ceva viteza am luat stanga de volan si am ajuns cu totul pe contrasens, evitand-o in ultimul moment. Trei kilometri mai departe inca ma inchinam.

Aseara inainte de culcare Andreea se uita la tv si la un moment dat este prezentata una din castigatoarele concursului aceluia cu “convinge-ne ca-ti trebuie masina!” Era vorba de o tanara intr-un scaun cu rotile.
-Uite, Tia, ce frumoasa e si e in scaun cu rotile!
-Asa este.
-Dar de ce trebuie sa stea in scaunul cu rotile?
-Nu stim ce s-a intamplat cu ea (vazusem doar finalul stirii), poate e grav bolnava, poate a avut un accident…
-Poate o doare piciorul…
-Da, poate o doare piciorul…
Si zice, oftand, cu privirea trista si dintr-o data atat de matura:
-Oameni atat de tineri si trebuie sa mearga in scaune cu rotile…..

————–

-Tia, melcii mor si daca sunt doi??
N-am priceput initial ce-a vrut sa zica, dar mi-am amintit ca a avut acasa intr-o cutie de carton doi melci pe care i-a adunat dintr-un gard viu. Luase unul, dupa care s-a gandit ca ar fi trist singur si i-a “recoltat” si pereche. De aici si intrebarea.
-Toate vietatile mor, Andreea, pentru ca asa a lasat Dumnezeu…
-Dar numai cand sunt foarte bolnave sau foarte batrane, nu-i asa?
-Numai atunci! Asta inseamna ca tu ai luat melcii cand erau foarte batrani. Dar au avut o batranete linistita, au avut mancare si caldura.
-Dar stii, Tia, eu n-am simtit cand au murit, ca eram racita si aveam nasul infundat…..

Aventura noastra ca parinti ai Andreei, that is. A mai stat tata socru cu noi vreo trei zile, a mai dus-o el la scoala, de ieri am ramas singurei cu ea, caci bunica ei dinspre tata tocmai a murit iar ai ei sunt ocupati cu cele necesare.
Ni s-a schimbat programul: ne trezim mai devreme dimineata, sa hranim, sa imbracam copilul si sa-l transportam la scoala. Deja la lectii si la facutul ghiozdanului m-am specializat, nu mai uit sa-i umplu stiloul cu cerneala. Avem preocupari mature: a mancat copilul, a facut pipi, a facut caca, aoleu, tuseste, aoleu, se scarpina, aoleu, maine la cat iese de la scoala, aoleu, sa-i scot iaurtul din ghiozdan sa nu mai explodeze pe acolo. Ce mai facem de mancare sa poata sa manance si ea, unde-i gasim lipici la 8.30 seara, ca atunci si-a adus aminte ca-i trebuie a doua zi. si alte asemenea.
Nu pot sa spun ca-i foarte greu, ca e minunat asa, cu copilul gata crescut, care stie sa spuna ce-l doare si ce pofteste. In schimb pot sa spun ca sunt o mama denaturata! Nu sunt in stare sa am grija de-un copil nici cand doarme! Aseara a dormit in dormitor, cu mine, patul fiind de mijloc. Am tras-o eu mai aproape, foarte constienta ca trebuie s-o invelesc peste noapte, ca se misca mult si se dezveleste. Am dormit eu iepureste vreo trei ore, dupa care m-a rapus oboseala si-am cazut intr-un somn adanc. Din care m-a trezit o bufnitura infundata. Ma uit buimaca: Andreea lipsa! Vai de mine! Ma trezesc brusc, in timp ce Marius venea speriat din sufragerie: biata copila se aduna de pe jos, frecandu-se la fundulet. Cazuse din pat! Iar eu am dormit ca bolovanul! Dupa ce s-a asigurat ca nu s-a lovit la cap Marius a adus o patura si a intins-o pe langa pat, dar n-a mai fost nevoie, ca n-am mai pus geana pe geana pana dimineata. Marius :”Ti-aduci aminte ce-ai patit azi noapte? Ai cazut din pat!” La care ea: ” Da! POATE FI O STIRE!”
Cum ii spun eu acum maica-sii ca mi-a cazut copila din pat de langa mine???