Si totusi, de ce mi-am facut eu blog?
Imediat dupa Revolutie profesoara noastra de matematica ne-a spus:”Copii, sa va pregatiti. Pentru ca voi veti fi generatia de sacrificiu. Totul se va experimenta pe voi.” Nu stiu daca asa am fost, dar stiu ca de multe ori am simtit ca parca ne-am nascut o secunda prea tarziu. Toate posibilele schimbari in bine s-au petrecut dupa ce eu trecusem pe acolo. O facultate pe care as fi facut-o, de Comunicare, a aparut cand eu terminam Farmacia. Patru ani am facut naveta din camin la Universitate cu doua-trei autobuze sau tramvaie -ca la metrou am renuntat repede, ca sa vad cerul si oamenii-, in ultimul an de facultate a aparut linia directa, binecunoscutul 601. Caminul in care am stat s-a renovat abia in ultimul an de faculate. Stagiu de un an si aviz de libera practica obtinut cu examen obligatoriu doar generatia noastra a avut. Engleza s-a facut in scoala noastra abia dupa ce am inceput noi liceul si devenisem deja experti in limba rusa. Am invatat engleza singura, initial din filme, apoi din titlurile melodiilor, apoi dintr-un curs pentru incepatori. N-am avut habar ce-i ala calculator pana in facultate, cand am facut informatica pe niste 286, unde am invatat editarea de text, ca aia era cam tot ce puteai face. Dupa ce am terminat noi cursul respectiv s-a dotat facultatea cu 486. Despre calculatoare m-a mai “destupat” si fratele meu, care le-a studiat in scoala si hard-ul si soft-ul.
Iar acum nu vreau sa ma mai simt ca si cum si internetul ar fi aparut in viata mea o secunda prea tarziu. Blogul asta e o cale de exprimare, indiferent ca ma citeste un om sau o multime de oameni. Vreau sa reinvat sa-mi linistesc gandurile si sa le asez frumos in randuri scrise. Vreau sa fac ceva cu secunda asta, chiar venita prea tarziu…
September 15, 2008
Posted in: DE SUFLET
4 Responses
Nu cred ca este venita prea tarziu, acum trebuia sa fie si este.
Felicitari Cristinica!
Cred ca esti prima persoana din tot neamul tau de pe Pamant care ai BLOG personal.Citesc ,,pastilele” tale si ma regasesc, cu multi ani in urma, cand ma framantau aceleasi intrebari si aveam aceleasi intentii(e drept,mai greu de concretizat).Am si eu multe ,,pastile”,unele proprii,unele culese si prelucrate.Marin Sorescu ar raspunde, la intrebarea ta, cam asa:”E o problema de -CONTABILITATE-”.
Sau,poate,….Timpul tau este o iedera care incearcasa se sprijine de taifun..!?
multumesc si iti urez si tie bun venit!
de ce nu le expui? nu merita sa ramana in necunoastere…. in fiecare zi ma gandesc ca nu am poate nimic original si ma lupt cu lipsa mea de creativitate. ma gandesc insa ca nu ma impiedica nimic sa scriu tot ce ma impresioneaza si sunt recunoscatoare celor care ofera farame din timpul lor gandurilor mele.
Ani de liceu…. | Blog de farmacista - June 4, 2009
[...] anul 1994 generatia de sacrificiu termina liceul. Complet atipic, dupa ce-au predat cheia scolii si clopotelul celor de a unspea, in [...]
Leave a Reply